Limitele competentei
Salut,
Unul din cel mai des intalnite lucruri in materialele motivationale este mentalitatea ca nu exista limite. Ba chiar sunt oameni care predica actiunea fara temeri pentru ca asta e o limitare pentru tine.
Mult timp am considerat gresita abordarea de tipul: poti face orice pentru simplul motiv ca logica imi spune ca nu poti. Poti face unele lucruri mai bine si pe altele mai putin bine. Cheia e sa stii care lucruri intra in fiecare categorie si cat de bine poti face un anumit lucru.
Am considerat asta de unul singur pana cand am auzit discursul lui Charlie Munger despre “the edge of competency”. Pentru cei care nu il cunosc, el este partenerul lui Warren Buffet la Berkshire Hathaway. Daca nu iti spun nimic nici numele astea o sa iti spun ca pretul unei actiuni al acestei companii este de 302.600 dolari (da, trei sute de mii).
Pe scurt, conceptul spune ca trebuie sa stii cat de bine poti sa iti folosesti o competenta. Daca de exemplu ai de a face cu un om care iti spune ca poate sa iti aduca 6 clienti noi pe luna este, de preferat fata de unul care iti spune ca poate aduce 10 clienti de fapt nu poate sa iti aduca decat 5.
Cu cat esti pe o pozitie mai inalta cu atat este mai important sa stii cat poti pentru ca daca nu stii iei o serie de decizii si faci niste actiuni unde impactul necunoasterii limitei este mai mare.
Eu stiu ca exista conceptul “fake it until you make it” dar de cele mai multe ori you don’t make it. Uneori nu poti sa “fake it”. 🙂 Daca eu de exemplu nu stiu care e limita competentei mele la alergat un semimaraton as putea sa cred ca il termin in 1 ora si 20 minute si abia cand alerg efectiv la un concurs imi dau seama ca nu am capacitatea respectiva si nici nu pot ma pot preface ca o am.
De asemenea, una din regulile de baza ale deprinderii unei noi competente sau abilitati este sa definesti exact ce nu stii sau nu poti pentru a sti unde ai de exersat. Daca tu crezi ca poti nici nu mai exersezi si iti devine un punct orb.
Scopul pentru care am scris articolul acesta este pentru a aduce alternativa realista la textele si filmuletele mai putin pragmatice care spun ca poti orice daca iti propui.
Motivul pentru care l-am scris in decembrie este pentru a-mi dovedi ca am reusit sa gasesc pentru mine limita capacitatii de a scrie pe blog. Am inceput sa scriu aici in 2010, insa 2018 este primul an cand am reusit sa scriu pe blog pe parcursul intregului an, nu doar intensiv o perioada cand sunt motivat si apoi sa aman alta perioada. La inceputul anului mi-am propus sa scriu lunar, asa cum apar majoritatea revistelor, urmand ca dupa cele 12 luni care au trecut sa reevaluez frecventa. Atunci ma gandeam sa scriu mai des, dar imi dau seama ca la momentul acesta din viata mea atat timp pot sa dedic acestei activitati.
Asadar, ma bucur ca ai calatorit cu mine pana acum, sper ca ce am scris sa te ajute sa fii mai sincer/a cel putin cu tine atunci cand iti propui sa faci ceva.
Iti multumesc ca ai citit articolul si te astept luna viitoare.