Tag marius

Ce te motiveaza sa continui atunci cand nu merge asa cum ai fi vrut ? Cred ca intrebarea este atat de profunda incat daca afli raspunsul nu doar ca te intelegi mai bine dar obtii leverage asupra ta in a actiona chiar si in cele mai dificile conditii.

Post-ul asta face parte dintr-o suita de astfel de articole care vor aborda subiectul de “leverage” insa il folosesc azi pentru ca se aplica perfect la situatia in care sunt eu cu site-ul: imi doresc sa scriu suficient de des insa din diverse motive nu am reusit asa cum mi-am propus.

Citeam pe site-ul unui prieten in urma cu o luna despre ce conteaza pentru el/pentru lume in general si mi-am dat seama atunci ca exact de asta am si eu nevoie: sa gasesc in viata mea acel lucru care orice s-ar intampla ma face sa ma ridic dimineata din pat si sa urc pana in varful muntelui…in fiecare zi.

Ceea ce il motiveaza pe el este crearea muzicii care ii place si il admir foarte mult pentru  faptul ca merge pe drumul lui indiferent de conditiile din jur. Si am zis ca trebuie sa analizez putin ce imi place mie foarte mult si sa folosesc acel lucru ca sa ma motivez sa fac ce mi-am propus no matter what. In momentul ala a devenit complicat pentru ca primele lucruri care mi-au venit in minte ca imi fac mare placere: organizare, punerea pieselor cap la cap si inventarea pieselor lipsa, crearea unei strategii, diverse proiecte pe care as vrea sa le incep nu mi-au adus determinarea dorita. Nimic din toate astea nu m-a facut sa incep sa scriu asa cum imi doream desi imi plac toate foarte mult si consider ca toate imi vin ca o manusa. Si cu toate astea, in contextul in care eram, tot nu reuseam sa scriu.

Asta a fost starea pana intr-o zi saptamana trecuta cand au fost niste provocari in echipa mea si am vazut ca de fapt ceea ce ma obliga pe mine sa lucrez asa cum picta Picasso sunt oamenii pe care ii conduc. Felul in care muncesc si reactioneaza uneori la evenimentele din jur, este cel care imi aduce motivatia sa trec peste absolut orice. Nu procesele planificate, nu strategii complicate, nu…doar oamenii si modul lor de a-si face treaba. Detaliul asta ma bucura mai mult decat orice altceva imi imaginam eu ca m-ar motiva pe mine din motive evidente.

This is great news pentru ca am mari indoieli ca de acum inainte nu voi reusi sa scriu aici asa cum vreau. Ramane de vazut, dar intuitia imi spune ca asta e drumul cel bun.

Fiind un fan al francizei Harry Potter, acum fac analogia cu un element din cartile respective. Exista acolo o serie de personaje numite “Dementors” care pazeau inchisoarea vrajitorilor si care se “hraneau” cu sentimentele pozitive ale victimelor, impiedicandu-le sa fuga sau sa reactioneze. Dar, si acum intervine legatura cu subiectul meu, exista o magie: “Patronus” care are rolul de a-i da forta celui atacat sa poata invinge acel Dementor pentru ca la aparitia Patronus, Dementor-ul se hraneste din energia Patronus-ului si nu a vrajitorului. Si ca sa poata conjura acel Patronus vrajitorul trebuia sa se gandeasca la o idee sau la o amintire fericita, deci poate apela la ajutorul asta doar daca isi gaseste acel lucru care reprezinta cu adevarat partea buna din viata lui. Vezi asemanarea cu ce am trait eu in ultima perioada? 😉 By the way, pentru fiecare vrajitor Patronus-ul lua alta forma. Cel din poza este al personajului principal din film.

Cat de important este sa iti gasesti in viata ta propriul Patronus? Atat de important cat sa poti depasi acele situatii in care ai competenta tehnica dar lipseste cea motivationala (oarecum spus: “poti dar nu vrei”).

De ce e important sa te motivezi singur? Pentru ca daca vrei sa fii lider ai nevoie sa iti gasesti propria motivatie, nu sa te victimizezi ca nu te motiveaza nimeni si mai departe la randul tau sa aduci motivatia ta si in viata celor din jur.

Articolul urmator este legat de cel de azi si subiectul va fi “illusion of an island”.

Sunt foarte curios. Daca ai citit articolul si ti-a placut mi-as dori foarte mult sa imi spui ce forma are Patronus-ul tau. Sunt sanse mari sa nu iti stii Patronus-ul asa cum eram si eu pana recent, dar cand il afli revino la mine te rog si spune-mi care a fost intamplarea care te-a facut sa il identifici. Da, al meu are forma echipei mele! 🙂

Talk to you soon,

Cuvinte cheie populare:

• cum sa te motivezi (24)
• cum sa te motivezi singur (20)

Hey,

Bine ai revenit, spuneam la inceputul lunii in prima parte a articolului de aici: Recrutare bine facuta – Part 1 of 2 ca in general caut 4 trasaturi la un candidat:

1.    Atitudine de driver
2.    Pasiune pentru orice in viata lui
3.    Proiecte finalizate
4.    Integritate (e o trasatura care nu cred ca se invata)

Spun ca doar asta trebuie sa cauti la un candidat sau ca trebuie sa ignori compentele specifice job-ului? Nu, ma refer strict la candidatii trecuti de prima parte a recrutarii si toti au competentele necesare.

Atitudinea de driver se refera la capacitatea de a face actiunile necesare continuarii proiectului chiar si in lipsa unei supervizari directe din partea superiorului. Exemplu concret: Eu ii dau un mail unui om din echipa legat de realizarea unui task cu termen de o saptamana. Trece o saptamana si nu il intreb care e rezultatul. Daca are atitudine de driver vine la mine dupa o saptamana si imi spune ce s-a intamplat. Daca nu are, nu vine dupa o saptamana si cand il intreb eu mai tarziu de ce nu mi-a spus ce s-a intamplat imi raspunde ca nu l-am intrebat atunci, dupa o saptamana, cand a fost termenul. Exemplul e unul minor insa se poate extrapola la alte situatii mult mai serioase. Nu doar ca ai responsabilitate impartita in ehipa si fiecare este direct interesat sa isi aduca aportul, dar ai si un om care atunci cand e nevoie “trece la volan” si preia conducerea in directia indicata.

Pasiunea pentru orice domeniu/activitate in viata unui om iti indica nivelul de implicare pe care il poate atinge. In conditiile in care un candidat nu este pasionat de nimic in viata lui personala nu te poti astepta sa fie pasionat de ceea ce face la locul de munca, ba mai mult nici nu este constient ca poate simti o atractie atat de puternica fata de o activitate incat sa il pasioneze. Cred cu tarie ca orice performer reuseste sa aiba rezultate deosebite datorita pasiunii. In lipsa pasiunii pentru ceea ce faci cred ca rezultatele maxime pe care le poti avea sunt mediocre. Exemplu concret: orice sportiv roman care obtine medalii la concursuri internationale. Cu siguranta nu are castiguri materiale din asta, insa placerea pe care o simte atunci cand e implicat in ceea ce face il impinge sa fie cel mai bun in ceea ce face.

Daca un candidat nu are capacitatea sa faca un plan pe care sa il urmeze pana la ultima etapa, orice altceva ar face este inutil. Succesul inseamna atingerea unui tel. Daca telul este la ultima etapa si candidatul nu finalizeaza proiectele incepute inseamna ca nu a cunoscut succesul.

Desi am lasat la sfarsit integritatea, cred ca este calitatea pe care trebuie sa o aiba un candidat in special dar orice om in general pentru a putea lucra impreuna, pentru a avea incredere reciproca si pentru a actiona in situatii limita conform unei etici puternice.

De ce cred eu ca sunt importante cele 4 trasaturi?

Pentru ca fiecare din ele te ajuta sa te apropii de performanta si succes intr-un cadru moral si de incredere intre membrii echipei.

Pentru ca exista 4 etape prin care trece o echipa in cursul propriei evolutii: forming, storming, norming, si performing. Cele mai bune rezultate si eficienta cea mai mare apar in momentul in care ajungi in etapa a 4-a. Cred ca cele 4 calitati faciliteaza construirea unei echipe performing mai mult decat orice alte calitati. Recrutezi inca de la inceput oameni cu aceste calitati si reusesti sa atingi target-ul mai bine decat competitia si mai bine decat ai fi reusit cu oameni fara cele patru.

Spun ca sunt singurele trasaturi pe care vrei sa le cauti? Nu, stiu sigur ca mai sunt si altele pe care va trebui sa le invat in timp, dar sa le stii pe cele patru de mai sus e mai bine decat sa nu le stii deloc.

Dupa ce am citit prima data mesajul Ancai m-am prins ca este un lider care a inteles ce anume trebuie facut ca sa ai rezultate bune. Din tot mesajul ei (citeste-l te rog in prima parte a articolului) se intelege cat de mult se concentreaza pe latura umana a unui business si cat de importanta este, de la recrutare conducere pana la empatie si motivare.

Anca, acum e just a shot in the dark dar cred ca multe din lucrurile pe care le-ai invatat le-ai invatat pe cont propriu through trial and error si mai putin din carti si training-uri, ceea ce mi se pare o trasatura de autodidact. Continua sa inveti si sa folosesti ce ai invatat si mai scrie-mi din cand in cand despre situatiile cu care te confrunti! Sper ca ce am scris aici te va ajuta mai mult in viitor.

Talk to you soon,

Time management: nu voiam sa scriu despre subiectul asta prea curand pentru ca este mult de spus si nu vreau sa imi scape ceva din ce vreau sa mentionez insa din cauza provocarii cu care ma confrunt am zis ca ar fi interesant de scris acum pentru ca e o situatie din real life.

Pe scurt:

Decizia mea era sa scriu de 2 ori pe saptamana aici.

Provocarea mea este ca nu reusesc sa scriu de 2 ori pe saptamana aici.

Solutia este simpla. In conditiile in care timpul tau e deja segmentat in functie de task-uri, in sensul ca nu ai cum sa le mai grupezi sau in ce ordine sa le faci pentru ca ai facut deja asta, tot ce iti ramane e sa inlocuiesti ceva din programul tau.

Imi spunea cineva ca “ceva trebuia sa moara pentru ca altceva sa traiasca”. E pus in termeni destul de duri dar inteleg ca astfel de termeni te fac uneori sa fii constient de decizia pe care trebuie sa o iei.

Pentru ca in momentul asta imi doresc foarte mult sa scriu periodic aici, cred ca e lucrul de care sunt cel mai pasionat acum, a trebuit sa iau decizia de a renunta la a face alte lucruri care imi fac placere…ceea ce e aiurea.

Aceeasi persoana care avea citatul de mai sus, ca sa imi explice cum vede timpul imi facea comparatia cu o ceasca pe care e bine sa o tii partial goala pentru ca daca e deja plina nu o mai poti umple cu altceva. Acelasi lucru vad ca se intampla acum cu mine. Daca am viata plina cu diverse activitati si preocupari e greu sa mai adaug si altceva, solutia fiind sa le inlocuiesc.

De aici vine si concluzia cunoscuta a celor care fac performanta: daca nu faci sacrificii nu ai cum sa obtii ce vrei. Trebuie sa elimini ceva ce faceai deja pentru a putea face altceva. De cele mai multe ori elimini ceva ce iti placea, altfel era eliminat de mult si de aici si sentimentul de sacrificiu. Oricum, nu stiu daca e un sacrificiu atat de mare pentru ca doar inlocuiesti o activitate care iti place cu alta activitate care iti place(adesea iti place chiar mai mult) 🙂 Dar in minte ramai cu faptul ca ai pierdut ceva…

Daca te-ai prins o sa spui: da asta  nu e time management, e de fapt activity management ceea ce e adevarat. Nu prea ai cum sa manage-uiesti timpul. O ora tot 60 de minute are indiferent de ce planificare faci tu. Intr-adevar, cele 60 de minute pot fi mai mult sau mai putin utile in functie de management-ul activitatii facute de tine.

Angajamentul este fata de mine si fata de tine ca de azi vor fi 2 post-uri pe saptamana aici !

Talk to you soon,

Cuvinte cheie populare:

• time management (20)

Saptamana trecuta am inceput deja procesul de recrutare pentru o pozitie noua in echipa mea, asa ca ceea ce fac in perioada asta va influenta rezultatele echipei mele in proportie de 15%, cel putin pentru urmatoarele 4 luni. Imi explica cineva ca sa angajezi persoana potrivita e ca si cum nu ai cheltui o anumita suma de bani. Spunea ca atunci cand vede un telefon mobil incearca sa calculeze ce castig ar avea daca nu l-ar cumpara:

1. telefon 300 euro
2. factura/luna 10 euro
3. service/an 10 euro

Total: 430 euro

Practic, daca nu si-ar lua telefonul ar castiga intr-un an 430 de euro. Daca angajezi persoana potrivita in locul celei nepotrivite castigi practic echivalentul salariului si beneficiilor lui pe perioada angajarii plus taxele la stat dar si echivalentul profitului adus la nivel de angajat. In functie de profilul business-ului in care esti poti sa calculezi cat te costa o angajare gresita vs. o angajare buna, dupa care multiplica asta cu numarul de angajati pe care ii ai si vezi cat e de importanta o recrutare reusita.

Recrutarea in opinia mea este actiunea cheie in orice incerci sa faci in business. Poti sa faci tu strategia si procedura perfecta, daca oamenii de langa tine nu sunt potriviti, esti pretty much burnt. Iti ia mult mai mult timp si energie sa inveti un om sau sa il ajuti sa creasca decat sa iei un om care este deja la un nivel de competenta inalt…simplu, corect? 🙂

Cu toate astea cred ca recrutarea inteligenta in Romania este partea de management care e cel mai mult neglijata sau gresit facuta (nu am o statistica, vorbesc doar de situatiile cu care m-am confruntat cu persoane care nu erau compatibile cu pozitia avuta). Oricum, e greu sa fii manager si sa accepti ideea ca nu prea te pricepi sa recrutezi oameni 🙂 Insa articolul e pentru cei care invata sa faca lucrurile mai bine in ciuda orgoliului (ma inscriu in aceeasi categorie). Sunt sigur ca ai intalnit cazuri in care ai avut coleg/colega care nu prea avea de-a face cu activitatea desfasurata acolo, sau mai rau, ai fost in competitie cu astfel de persoane si tu nu ai obtinut postul (desi e posibil sa fi fost potrivit pentru el) dar ei da.

Imi amintesc dupa admiterea la facultate cand imi cautam primul job cum au decurs interviurile 🙂 Inca ma mai amuza intrebarile primite si atitudinea intalnita; intr-adevar,  angajatorii erau doar firme mici (pana in 15 angajati: patiserii, pizzerii, firma de curatat interioare, pet shop) dar au fost de-a dreptul chinuitoare si cred ca si afacerile lor si eu am fi avut de castigat daca recrutarea era facuta putin mai bine.

Exista carti de HR in care sunt capitole dedicate recrutarii. Consider ca e foarte important sa respecti o astfel de procedura pentru ca filtreaza candidatii care sunt intr-adevar departe de ceea ce ai nevoie. Problema insa apare cand ai candidati care au trecut de filtrul clasic. Cum alegi intre cel cu potential mediu si cel cu un potential mare?

Raspunsul meu este preluat de la unul din cei doi mentori pe care ii am: Eben Pagan. Caut 4 trasaturi pe care sa le aiba acel candidat:

1. Atitudine de driver
2. Pasiune pentru orice in viata lui
3. Proiecte finalizate
4. Integritate (e o trasatura care nu cred ca se invata)

In partea a doua voi detalia fiecare din cele 4 trasaturi si de ce le caut la oamenii din echipa mea si ii raspund si Ancai mesajului pe care mi l-a transmis inainte sa plec in vacanta:

“As vrea sa imi spun si eu parerea vis a vis de leadership prin prisma
experientei mele ca leader al unei companii de cosmetice.
Din primele traininguri am aflat ca a fi leader nu inseamna cu a fi un
sef sau director.
Eu mi-am pus la bataie si experienta mea cand ma duceam la interviuri-
in momentul recrutarii unei echipe. A-ti forma o echipa inseamna sa
iti iei si niste oameni potriviti pentru telurile afacerii tale. Dar,
nu numai asta. Atunci cand imi recrutam reprezentantii nu ma lasam
prada subiectivismului ci a instinctului si a analizei. Sa stii ca
poti pierde oameni foarte buni , daca te iei dupa sabloanele de
intervievator. Asa am reusit pentru mica mea afacere sa recrutez
chiar, persoane cu mult mai in varsta decat mine, si care in alte
parti nu i-ar fi angajat pe motiv de varsta. Dar taman cu acestia am
lucrat cel mai bine. Comenzi mari, isi plateau facturile la timp. Ce
vreau eu sa spun, ca uneori la interviu oamenii pot fi timizi sau sa
aibe alte tracuri. Chiar si in a fi leader sau manager pentru a -ti
merge bine afacerea trebuie sa stii cu ce oameni lucrezi, cine sunt ,
sa ii stimulezi , sa nu ii subrapeciezi, sa le intelegi chiar si
nevoile lor personale. Sa tii o echipa inchegata astfel incat sa le si
stimulezi spiritul de echipa.”

Anca, iti multumesc pentru mesaj si joi revin cu un raspuns la ce mi-ai scris. Recunosc ca satisfactia pe care am simtit-o cand am citit mail-ul tau e greu de exprimat in cuvinte. Incep sa se vada rezultatele in ceea ce fac aici asa ca iti multumesc!

Am revenit din placutul concediu si m-am reacomodat la obiceiurile de dinainte de plecare pentru ca atunci cand am concediu imi place sa nu mai fac nimic din ce faceam inainte pentru a resimti vacanta pe toate planurile. Asadar am revenit si pe site si vreau sa scriu in mod regulat aici pentru a creste cat mai mult sansele de a gasi pe cei ca tine si ca mine si pentru a discuta impreuna.

Intrebarea mea pentru tine este: Ce urmaresti atunci cand recrutezi pe cineva? (cred ca e bine sa mentionezi si ce presupune pozitia pentru care recrutezi)

Talk to you… joi,

Cuvinte cheie populare:

• importanta recrutarii (21)

Fereastra Johari este unul din elementele pe care te poti baza de fiecare data cand vrei sa evoluezi si iti e greu sa iti dai seama unde de afli si care e directia in care vrei sa cresti. Numele vine de la creatorii ei: Joseph Luft si Harry Ingham. Initial a fost dezvoltata ca un tool de comunicare si relationare insa cel de la care am invatat eu sa o folosesc o utiliza pentru intra-relationare si nu pentru inter-relationare, asa o sa o descriu si eu aici.

Din punct de vedere al propriei evolutii, Ferastra JoHari (FJH) te ajuta sa intelegi unde esti pe drumul tau de Harap Alb 😉 La inceput cu totii suntem in prima casuta, cand nu ai nici cea mai mica idee ca nu stii, sau nici macar nu banuiesti ca exista ceva ce ar trebui sa stii si in functie de cat noroc ai, ajungi mai devreme sau mai tarziu sa intalnesti pe cineva sau sa ai o experienta care sa te duca sa ai acel moment de”A-Ha”, cand realizezi ca dincolo de ceea ce stiai tu, mai e ceva. Unii ii spun epifanie, revelatie, trezire, indiferent de denumire este trecerea din prima etapa in a doua, in care devii constient ca nu stiai ceva.

Si atunci incepe dupa parerea mea cea mai frumoasa perioada, cand te simti exact ca un cuceritor care pleaca in lumea noua sa descopere aurul de acolo, sau ca Prometeu care pleaca sa aduca focul de la zei catre oameni. E ca atunci cand urci pe munte si ajungi pe creasta, pentru ca asta e tot ce ai vazut pana atunci si cand ajungi sus, vezi ca dincolo, este o vale imensa, uneori complet diferita de potecile pe care ai venit.

O alta situatie care te poate duce la momentul “A-ha” de care spuneam este o provocare (uneori ii spunem problema) pe care o intalnesti si ceea ce stii deja, sau skill-urile pe care le ai in prezent nu te ajuta. Daca esti orientat spre solutii incepi sa cauti modalitati de a trece peste sau iti pui intrebarea “de ce ai avea nevoie ca sa depasesi obstacolul intalnit”. In momentul in care gasesti (din greseala de cele mai multe ori) calea sau raspunsul la intrebare, the awakening takes place.

Cred ca e nevoie sa ma vezi gesticuland si sa imi auzi tonul vocii pentru ca imi este foarte greu sa descriu doar in cuvinte sentimentul pe care il am atunci cand descopar ca de fapt, este ceva nou ce nu stiam ca exista si ca in momentul ala vad ca lumea de fapt este mai mare decat stiam eu de fapt.

Dupa ce treci de entuziasmul de inceput si ajungi sa iti schitezi in minte cam care e peisajul prin care urmeaza sa treci, te afli pe teritoriul lui “stii ca nu stii” si nu iti satisfaci setea de cunoastere decat in momentul in care stapanesti ce stii acum si isi gaseste intr-un fel sau altul utilitate in viata ta.

Si daca ai crezut ca atunci cand ai avut trezirea sentimentul este placut, stai sa il vezi pe asta cand stii ca poti sa faci ceva ce mai demult nu puteai si castigi incredere in tine si iti dai seama ca daca ai putut sa transcenzi o data o situatie, mai greu sau mai usor poti depasi orice in viitor.

Asta este momentul cand e bine sa cauti provocari noi in viata pentru a nu te plafona, ca dupa ce ai gasit o provocare noua sa revii la etapa de mai devreme cand esti constient ca nu stii si incepe din nou aventura 🙂

Dupa parerea unora, cu care si eu rezonez, este bine sa oscilezi in permanenta intre cele doua etape. Asta este cred una din cele mai sanatoase metode de a creste, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Uneori obtinerea unor cunostinte sau skill-uri noi dureaza ani de zile (uita-te cati ani este nevoie sa studiezi si sa practici ca sa devii doctor: facultate, masterat, redizentiat, toate astea ducand la 9+ ani).

Ma gandeam cum sa detaliez si ultima etapa in care ajungi sa nu stii ca stii (acolo unde  e bulina rosie), si cred ca cel mai simplu exemplu ar fi cel in care ajungi sa folosesti cunostinte cu un nivel ridicat de expertiza atat de des incat devin obisnuite pentru tine si pierzi din vedere tot drumul pe care l-ai parcurs pana ai ajuns sa le folosesti si nu esti atent ca e posibil sa fiti un grup restrans de oameni cei care aveti cunostintele respective. Asta se intampla de obicei la expertii din aproape toate domeniile. Sunt sigur ca la un moment dat ai mers la doctor si dupa ce iti face analize il intrebi:

– Si ce am?

Si doctorul, casual, iti raspunde:

– Torticolisul poate fi cauzat de fuziune atlanto-occipitala unilaterala.

E atat de evident pentru el pentru ca se ocupa de asta in fiecare zi incat nu isi da seama ca tu nu stii decat conjunctiile din propozitia lui 🙂 El nu isi mai da seama ca ceea ce stie nu e stiut si de tine. Nu cred totusi ca este o etapa in care vrei sa stai prea mult timp.

In opinia mea, in ceea ce priveste Leadership & Management eu sunt la limita dintre “stiu ca nu stiu” si “stiu ca stiu”, acolo unde e bulina mov. Am trecut de revelatie si pe masura ce invat concepte noi pe care le folosesc trec spre “stiu ca stiu” ceea ce imi aduce o satisfactie ca-n legende.

Asta este pe scurt Fereastra Jo Hari din perspectiva mea. Sunt foarte curios sa imi scrii cum vezi tu tipul asta de evolutie in viata ta, in ce domeniu, care au fost obstacolele. E posibil ca site-ul asta sa iti fi adus momentul “A-Ha” si sa iti deschida setea de cunoastere, sau e posibil ca ce scriu eu aici tu sa stii deja si sa iti spui ”hey, asa e, asa am facut si eu cand…” Indiferent de situatie scrie-mi mai jos sau pe mail si descrie-mi experienta ta!

Talk to you soon,

Cuvinte cheie populare:

• fereastra johari (135)
• fereastra lui johari (82)

Harap Alb a fost lider. Asta e o parte din concluzia la care am ajuns de curand. Cealalta parte a concluziei este ca si eu sunt Harap Alb in felul meu. De curand ascultam mp3-uri cu povesti pe care le ascultam cand eram mic la pick-up. Una din ele era Harap Alb si acum am ajuns sa privesc povestea asta prin lupa experientei ultimilor ani.

De ce era un lider bun HA? Pentru ca si-a construit o echipa de succes nu in functie de cat de mult ii placea cineva sau de zvonuri ci in functie de skill-urile pe care le avea. E evident ca ai nevoie de aptitudinea lui Gerila in momentul in care Imparatul Rosu te inchide in cuptorul de arama, sau de Setila si Flamanzila cand trebuie sa bei si sa mananci tot ce ti se da.(aici intervine si sinergia, ca skill-urile nu doar ca sunt necesare individual, dar cumulate au rezultate si mai bune, insa despre asta scriu intr-un post viitor).

Eu stiu ca HA nu intuia el ce obstacole va intalni si de ce skill-uri e nevoie pentru a le depasi, insa atunci cand au aparut a stiut ce oameni avea in echipa si ce skill ii e necesar in fiecare situatie. HA a reusit sa ii stranga la un loc si sa lucreze cu celelalte personaje pentru a face fata diverselor adversitati, de la Span si Imparati la ursi si printese care isi schimba forma J. Imi dau seama ca in functie de echipa sau grupul din care fac parte sunt fie Harap Alb, fie ’’Setila’’ pentru echipa altui Harap Alb.

Spuneam ca ma vad asemantor lui HA si datorita calatoriei. Am inteles ca de fapt o tema prezenta in toate culturile, indiferent de tara, limba si chiar continent este tema calatoriei, sau a drumului initiatic ; a eroului care pleaca in aventura pe un drum nemaiumblat pana atunci in dezvoltarea propriului caracter si in construirea destinului. Tot ceea ce fac de 8 ani pentru mine este drumul asta in formarea propriului destin. Si inteleg de fapt ca mult mai importanta este calatoria in sine decat destinatia.

Da, site-ul asta este calul luat din grajd iar post-urile mele sunt jaratecul pe care il mananca pentru a creste. Stiu ca acum incep o noua etapa si stiu ca vor fi diferite obstacole pe care le voi depasi, uneori usor, alteori mai greu. Scopul primului post este de a arata inceputul povestii mele si pentru a te inspira fie sa mi te alaturi fie sa pornesti si tu in calatoria ta.

Asadar, sunt extrem de curios sa aud despre calatoria ta sau despre rolul pe care crezi ca il pot juca eu in drumul tau in functie si de skill-urile mele.

Talk to you soon,

Marius (sau Harap Alb-ul din 2010)

Cuvinte cheie populare:

• cantecul lui harap alb (12)